Kulturkombinat

De ce încercăm să ne definim prin obiectele pe care le deținem

De ce încercăm să ne definim prin obiectele pe care le deținem

De cele mai multe ori, obiectele noastre de îmbrăcăminte, mobila sau decorațiunile din casă, aparatura electronică sau automobilul nu sunt numai lucruri de care ne folosim sau care ne aduc bucurie.

Noi suntem din ce în ce mai obișnuiți să ne privim posesiile ca pe o parte din noi înșine. Ele ne definesc și ne creează conștiința de sine.

Adică omul este o sumă a tot ce poate fi denumit al său, nu numai fizicul sau psihicul propriu ci și hainele, casa, nevasta și copiii, serviciul și poziția sa socială, țara sau orașul său, mașina, casa de vacanță, amanta sau contul bancar.

Suntem ceea ce avem” ar fi concluzia. Sau științific spus, ne este foarte greu să facem separația între „me” (eu însumi, sinele meu) și „mine” (ceea ce este al meu). Posesiunea asupra lucrurilor devine astfel un sine extins.

Lucrurile noastre au astfel următoarele funcțiuni-simbol:

1) Mijloc de exprimare: lucrul respectiv are o proprietate cu care dorim să ne identificăm și să spunem chestia asta neapărat și altora. De exemplu studenta la Arte Plasice ce poartă un palton extrem de viu colorat dorind prin asta să-și afișeze nonconformismul.

2) Amintire de viață: lucrul amintește de momentele plăcute. De pildă magnetul de bucătărie cumpărat în luna de miere din orașul iubirii.

3) Simbol al statusului: lucruri ce crează în mintea celor din jur respect, invidie, imagine de Putere. De pildă automobilul ultra-luxos sau vila din cartierul select, neapărat cu piscină.

4) Simbol al sinelui intelectual: diploma universitară obținută, multiplele cursuri de perfecționare sau competență lingvistică bifate de-a lungul vremii.

5) Simbol al apartenenței sociale: crucea sau Steaua lui David purtată la gât (credința, apartenența la o religie), hainele din cultura hip-hop, căștile supradimensionate purtate de tineri la gât ce doresc să ne semnalizeze apartenența la tagma DJ-ilor.

6) Ancore de stabilitate în momente de schimbare: copilul va merge la grădiniță numai cu ursulețul lui de pluș preferat.

Cum putem ști atunci când avem destule lucruri (posesii)? Ei bine, nu putem ști. Și asta pentru că omul judecă întotdeauna prin comparație.

Cât au cei din jurul nostru, colegii de generală, vecinii, rudele? Dacă ei au ceva mai mult, nasol momentul, nu putem rămâne de căruță, tragem înainte până ne apucă burout-ul de picior.

Trăind prin comparație, nu putem transmite celor din jur faptul că succesul ne-a cam ocolit și nu am reușit să ne descurcăm de niște posesii mai arătoase, mai fine, mai elegante. Că am eșuat adică. Asta ne face nefrecventabili.

Colac peste pupăză, mai vine și efectul posesiei peste noi (endowment effect). Ăsta zice că apreciem respectivele lucruri doar pentru că ne aparțin, independent de rolul practic sau util pe care l-ar putea avea, și indiferent de valoarea financiară a lor. Posed un obiect pentru că reprezintă ceva pentru mine sau reprezintă ceva pentru mine pentru că îl posed?

Goana după posesii ne răpește tot timpul disponibil. Muncim mai mult pentru a câștiga mai mulți bani, pentru a ne cumpăra mai multe lucruri, pentru a ține pasul cu cei din jur. Pentru a-i impresiona pe vecinii pe care nu-i suferim. Să crape fierea-n ei de invidie și necaz.

De ce ne definim prin lucrurile (posesiile) noastre și nu prin abilitățile sau caracteristicile noastre intrinseci (sinele nostru)? Pentru că așa fac și cei din jurul nostru. Dacă am proceda altfel, am fi descalificați.

Dacă toată lumea zice de bine pe Facebook despre el însuși înscenându-și un curs al vieții absolut perfect (feeling happy, feeling perfect), putem noi să ne lamentăm că ne-au împresurat eșecurile? Dacă la un interviu de angajare toată lumea se dă plină de skills-uri, putem noi să zicem adevărul că nu prea avem chef de muncă, dar avem nevoie neapărată de bani?

 

 

 

 

 

Comentarii articol

commentarii

Kulturkombinat

Mai mult in Kulturkombinat

img_3093

Dilemele și dubla morală în cazul Legii Prostituției din Germania

Adrian Soaitaaprilie 24, 2017
kulturkombinat just friends

Just friends.

George Stoicaaugust 29, 2016
image

Am fost la Speed Dating să-mi găsesc jumătatea. Episodul 2

Adrian Soaitaiunie 24, 2016
image

Veganismul și iubirea împlinită

Adrian Soaitamai 31, 2016
image

Cum a fost standardizat mersul la curve

Adrian Soaitamai 25, 2016
image

Diferența dintre dominarea prin Putere, Forță sau Autoritate

Adrian Soaitamai 19, 2016